Centrul de echitatie Diana - Rasnov

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

 

Spalarea calului (Dusul)

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

 

Comportamentul si psihologia calului

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

 

Scurta istorie a cailor

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

 

Tarife pentru echitatie si plimbari:

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

 

Regulament de echitatie:

Sfaturi despre hranirea cailor

Centrul de echitatie Diana - Rasnov

Practica folosirii cailor la diverse munci este foarte raspandita astazi in tara noastra, peste 80% din caii adulti fiind folositi de fapt pentru a presta diverse servicii utilitare pe langa micii fermieri din zona rurala.

Sunt utilizati in acest scop caii locali din toate zonele tarii, cei mai multi dintre ei fiind metisi de diverse generatii intre rasele locale si rase amelioratoare pentru munca! Astfel in exploatatiile agricole mici o serie de lucrari si transporturi utilitare usoare sunt efectuate cu ajutorul calului, si din diferite motive sunt preferate lucrarilor mecanizate. De foarte multe ori calul isi dovedeste utilitatea, mai ales pe suprafete mici, pe terenuri accidentate si pe distante scurte

Intre alte aspecte, folosirea corecta a calului la munca presupune si cunoasterea unor principii legate de fiziologia desfasurarii efortului muscular (travaliului), sau a factorilor care determina raportul de utilizare al energiei din hrana in productia de munca. Hranirea corecta necesita aplicarea unor principii menite sa conduca la un randament marit in utilizarea calului, sa pastreze starea de sanatate a acestuia, si sa-i puna in valoare potentialul energetic.
Particularitatile anatomo-fiziologice ale tubului digestiv- la aceasta specie, productia energetica se desfasoara in mers, fapt care impune o hranire portionata, in tainuri mici, cu furaje de buna calitate, cu un continut redus de celuloza.
Ratiile zilnice pentru caii de munca trebuiesc corelate cu greutatea corporala, categoria de munca, starea fiziologica, varsta etc. Sursa energetica principala din hrana o constituie glucidele si lipidele din ratie, proteinele avand un rol mai putin important in desfasurarea efortului fizic. Sintetizand principalele cerinte in hrana cailor de munca, se poate spune ca acestia au necesitati mari in substante energetice si minerale si moderate in proteina, ratia per total trebuie sa asigure un coeficient de incarcare moderata a tubului digestiv.
Chimismul muschiului in actiune
In timpul muncii are loc o intensificare a schimburilor metabolice cauzate in principal de intensificarea efortului muscular. Animalele isi asigura energia necesara prin oxidarea substantelor nutritive, la nivelul celulelor. Celula musculara animala are proprietatea de a transforma energia chimica a furajelor in energie mecanica si caldura. Energia chimica a hranei este utilizata numai in proportie de 30-35% in lucru mecanic util, restul se pierde sub forma de caldura.
Sursa principala de energie pentru muschiul in actiune este o substanta de rezerva – glicogenul. Transformarea glicogenului din muschi (glicoliza) si producerea de energie se produce in urma unui lant de reactii chimice specifice (metabolism energetic).

Factorii care influenteaza utilizarea energiei din hrana in productia de munca
Randamentul in munca al calului este influentat de urmatorii factori: – individualitatea animalului – care poate determina o variabilitate de utilizare a energiei de 25-35%; – lipsa antrenamentului – poate mari consumul de energie cheltuita pentru efectuarea unei munci cu pana la 20%; – viteza de deplasare in timpul efectuarii muncii – vitezele mari reduc eficienta utilizarii energiei in procesul de munca.
S-a demonstrat ca folosirea optima a energiei din hrana in productia de munca, se face la o viteza de deplasare de 4-4,5 km/h; – gradul de oboseala mareste cheltuiala de energie pentru efectuarea unei munci cu 8-10%.

Furajele indicate
Sortimentul de furaje care se poate utiliza in hranirea cailor de munca este destul de variat, insa o importanta deosebita o au concentratele, fanurile si suculentele . Cantitatile de furaje administrate in ratie sunt in stransa corelatie cu greutatea corporala a calului si cu efortul zilnic depus.
Fanul reprezinta furajul de baza in perioada de toamna-primavara. Acesta trebuie sa fie de buna calitate (cu multe leguminoase, nemucegait), sa miroasa placut, nescuturat… etc. Se administreaza in cantitati de 1,5-2,0 kg/ 100 kg greutate corporala (in medie 7-9 kg pe zi). Peste aceasta cantitate se realizeaza o valorificare mai slaba si se produce o supraincarcare a tubului digestiv.
Suculentele – in functie de sezon, in hrana cailor de munca sunt folosite suculente de vara sau suculente de iarna. Masa verde se administreaza in sezonul de pasunat in cantitati zilnice de 30-40 kg.
Radacinoasele si tuberculiferele – se administreaza iarna si sunt reprezentate de sfecla (6-12 kg/zi), morcovul furajer (2-4 kg/zi) si cartofii (8-10 kg/zi). Aceasta categorie de furaje reprezinta o excelenta sursa de glucide, sunt bogate in energie si usor asimilabile.
Concentratele – reprezinta resursa furajera care inglobeaza multa energie in volum foarte redus. Cel mai frecvent sunt utilizate in hrana cailor de munca ovazul, orzul, porumbul, mazarea. Acestea pot fi date in consum ca atare, dar mai bine uruite si sub forma de amestecuri de concentrate. In functie de tipul de munca depus se administreaza in medie 4-6 kg concentrate pe zi.
Atentie la utilizarea porumbului, acesta se introduce treptat in ratie pentru obisnuire, si nu va intra in amestec in proportie mai mare de ¼ din totalul ratiei de concentrate. Dat in cantitati mari poate produce afectiuni grave (colici, furbura).
Amestecul mineral – sarea se poate da prin brichete minerale complexe, sau chiar bulgari de sare bruta pusi in iesle. Prin transpiratia zilnica pierderile de sare din organismul calului de munca pot ajunge la 80-100gr/zi, cantitate care trebuie pusa la loc prin ratia zilnica. Ionii de natriu si clor sunt implicati in realizarea travaliului muscular si in functionarea ritmica a muschiului cardiac.

Practica administrarii ratiei
Administrarea ratiei de hrana trebuie sa tina seama de anumite principii. In prima instanta amintim de calitatea ratiei care trebuie sa fie corelata cu intensitatea efortului si cu tipul de munca. De exemplu, pentru muncile grele prestate se considera necesar administrarea in 24 de ore a 1 kg de fan si 1,5 kg de concentrate de buna calitate la 100 de kilograme greutate corporala a calului. Apoi vorbim de administrarea ratiei care trebuie sa se faca in reprize mici, dar mai frecvent.
Ratia trebuie impartita in 3 tainuri mai mici si mai concentrate, administrate in timpul zilei, iar seara dupa munca, animalul trebuie sa primeasca un tain mai mare de furaje fibroase. Atunci, hranirea se face in timpul muncii, dupa consumarea tainului calul avand nevoie de o pauza de odihna de 30-60 de minute, in functie de tipul de munca efectuat. Schimbarea sortimentului de furaje din ratie trebuie facuta cu o perioada de obisnuire de cateva zile, timp in care furajul nou se introduce treptat pentru a nu cauza tulburari digestive.

Adaparea cailor de munca
Administrarea apei are o importanta deosebita pentru calul de munca, datorita pierderilor importante de apa prin urina, transpiratiei si respiratiei survenite in timpul muncii. Cantitatea zilnica de apa consumata de un cal de munca este de 20-40 l, in functie de sezon, intensitatea muncii etc. Adaparea se realizeaza de regula cu galeata, dar uneori poate fi facuta direct din surse naturale de apa (rauri, izvoare).
Frecventa adaparii este de 3-6 ori pe zi in functie de sezon. Caii obositi si transpirati dupa o repriza grea de munca vor fi opriti cu strictete de la adapare, 30-50 de minute de la terminarea muncii, acest interval fiind absolut necesar uscarii transpiratiei si refacerii marilor functii ale organismului. Nerespectarea acestor principii poate conduce usor la congestia pulmonara si alte complicatii care pun in pericol sanatatea si chiar viata calului de munca.